50 de umbre intunecate de E.L.James

Titlu original: Fifty Shades Darker

Autor: E.L.James

Gen: Erotic

Anul aparitiei: 2012

Cumpara: elefant | libris | eroscop

Acest roman te cucereşte, te captivează şi te domină.
Intimidată de gusturile speciale şi secretele întunecate ale tânărului şi frumosului om de afaceri Christian Grey, Anastasia Steele se desparte de acesta şi îşi începe cariera la o editură din Seattle.
Însă dorul de Christian o urmăreşte neîncetat, iar atunci când acesta îi propune un nou „contract”, Anastasia nu poate rezista. Ei reîncep relaţia, iar Anastasia află mai multe despre trecutul chinuitor al iubitului ei pervertit, provocator şi măcinat de frământări.
În timp ce Christian se luptă cu demonii săi interiori, Anastasia este nevoită să se confrunte cu furia şi invidia unei femei care a făcut parte din trecutul lui Grey şi trebuie să ia cea mai importantă decizie din viaţa sa.

Holy freakin` hell !

Cum poate un barbat sa fie sensibil , teribil de indragostit si in acelasi timp sa isi pastreze aerul de intangibil ? CUM?

In partea a doua a seriei descoperim un Christian schimbat la 360 de grade. Desi este aceeasi piece of hottie dintotdeauna , isi arata latura emotionala si chiar putem vedea iubirea pe care i-o poarta Anastasiei. Dupa teribila despartire acestia decid sa se revada si bineinteles , se impaca. Un nou pericol ii uneste si mai mult , cand o fosta supusa de-a lui Christian , ameninta cuplul. Acestia decid sa se mute impreuna pentru a fi in siguranta unul cu celalalt si de aici .. off..

Habar nu am cum sa va povestesc romanul in asa fel incat sa nu dau nimic din casa dar wow. Mi-a placut ca , Christian a fost mai uman in acest volum , dar , cum ziceam la inceput , si-a pastrat si duritatea de care era nevoie pentru a nu parea un pampalau. Au fost scene emotionale care mi-au rupt inima dar si scene de bucurie.

Anastasia are si ea parte de o evolutie fiind un pic mai independenta si chiar mi-au placut jocurile lor. Pentru ca , cam la asta se rezuma totul. Fie ca sunt jocuri sexuale sau sunt jocuri psihologice , ambele m-au incantat. Mi-as fi dorit din tot sufletul ca Anastasia sa fi renuntat la exprimarea „zeita mea intima”. Suna groaznic.

Finalul a fost cu totul altceva decat ma asteptam. Am obiceiul prost dealtfel , sa citesc ultima pagina inainte de a termina cartea. Stiu , e un obicei ciudat si extrem de prost dar nu ma pot abtine. Cand am citit ultima pagina , ma rog , ultimele cuvinte de pe ultima pagina , am zis ca mor. Pentru ca ma asteptam la cu totul altceva. Vroiam ca , Christian sa-si infrunte demonii dar se pare ca vom avea parte de cu totul alt conflict.

Nota mea:

P.S. Scuzati-ma ca recenzia a iesit in felul asta. Sunt cam riginita !

Anunțuri

Carte: Jocurile foamei: Revolta de Suzanne Collins

*English review at Goodreads.

Am primit astazi Jocurile Foamei: Revolta si pot sa jur cu mana pe inima ca nu am putut sa las cartea din mana. M-am holbat la coperta in jur de 10 minute pentru ca m-a cucerit complet formatul hardcover. Sa trecem la recenzie deci:

In ultima parte a acestei triologi , Katniss a reusit sa scape cu viata din Jubileul Pacificarii si se afla in prezent in Districtul 13 , district care se considera distrus dar care defapt ascundea o intreaga fortareata subterana castigata in timpul razboiului cu Capitoliul. In timp ce Peeta ramane captiv , ea trebuie sa se straduiasca si sa foloseasca toate resursele pentru a-l putea ajuta si pentru a ajuta Panem-ul intrat in revolta.

Comandamentul are un plan pentru Katniss: Acela de a deveni Gaita-zeflemitoare a natiunii si aceasta accepta intr-un final punand anumite conditii. Urmeaza un joc in care sunt folosite chiar armele Capitoliului si anume televiziunea prin care soldatii Districtului 13 realizeaza prop-uri cu Katniss in diferite ipostaze pentru a-I incuraja pe rebeli. Mi-a placut ca , desi Katniss a fost de acord si-a dat seama ca ea e doar un pion intr-o schema mult mai mare si deciziile ei au fost cantarite cu atentie fara a face un pas gresit care l-ar putea omora pe Peeta.

Toate districtele se dau de partea liderului ramanand doar Districtul 2 care , dupa ce este “cucerit” aduce dupa sine un bombardament asupra districtului 13 dar acesta ramane intact. Urmeaza planuri de lupta pana in momentul in care Peeta este recuperat prea usor ceea ce pune semne de intrebare. Mi-a placut enorm de mult faptul ca , Katniss a urmarit un anumit traseu pentru a pune cap la cap informatiile construind astfel un puzzle care avea marca Capitoliului pe el.

Avem parte si de triunghiul dragostei cu un Peeta schimbat si un Gale razboinic convins ca , Katniss o sa faca alegerea corecta in privinta lor alegandu-l pe cel care o va proteja. Schimbarea lui Peeta nu pot sa spun ca mi-a placut dar pentru poveste a fost interesant si desigur ca , Peeta nu putea sa revina in scena teafar si nevatamat ci trebuia sa aduca complicatii care sa puna la incercare capacitatea de gandire a eroinei noastre.

Ce mi-a displacut ? Moartea anumitor personaje dar nu puteam avea un happy end si mi-a placut ca Suzanne Collins a reusit sa descrie o reactie credibila si cred ca este prima autoare (dupa Cecilia Ahern) care a reusit sa ma convinga de durerea personajului principal in urma unei asemenea pierderi.Iar sfarsitul , desi vroiam sa vad  o refacere completa a lui Katniss la sfarsitul cartii m-am bucurat pe o parte ca a fost altfel pentru ca dominati de atata timp de Capitoliu si supusa la atatea agresiuni fizice cat si psihice era de asteptat ca aceasta personalitate a lui Katniss sa i-a nastere.

Reactiile am observat ca sunt diferite cele mai multe fiind negative dar per total mi se pare ca seria s-a incheiat intr-un mod realist pentru ca nu intotdeauna ne sunt satisfacute aceste dorinte si nici in viata de zi cu zi nu primim totul pe tava.

Nota mea: 5/5 bineinteles

Mi-a fost foarte greu sa scriu recenzia asta fara spoilere !!

de aceea-SPOILERE: (nu cititi daca nu ati citit cartea)

Carte: The way we fall de Megan Crewe

Ziceam cand am inceput sa citesc cartea ca s-au prins de mine cartile post-apocaliptice ca un virus dar greseam pentru ca aceasta nu este o carte de genu. Este vorba de un virus care ataca o insula si cum reusesc sa supravietuiasca (sau nu) locuitorii. Mi-a placut cum a fost scrisa cartea sub forma de scrisori din partea personajului principal Kaelyn catre amicul ei Leo. Per total mi-a placut si nu prea. Povestea demareaza incet si te pierzi in anumite detalii iar la un moment dat am crezut ca o sa fie ca ” I am legend” dar finalul m-a lasat in aer nereusind sa ma satisfaca si sa-mi satisfaca curiozitatea. Ce nu mi-a mai placut a fost ca desi personajul principal avea o gandire destul de matura dialogurile sunt cam seci. Dar mi-a placut cum a fost descrisa atmosfera , felul in care orasul a suferit de pe urma acestui virus si felul in care oamenii au reactionat. Descrierile au fost si ele convingatoare incat am reusit sa vizualizez totul fara nici o problema.

Nota mea: 3.5/5

It starts with an itch you just can’t shake.  Then comes a fever and a tickle in your throat.  A few days later, you’ll be blabbing your secrets and chatting with strangers like they’re old friends.  Three more, and the paranoid hallucinations kick in. 

And then you’re dead.

Carte: The perks of being a wallflower

Mi-a placut enorm de mult felul in care Stephen Chbosky a ales sa spuna povestea lui Charlie sub forma de scrisori adresate din partea lui (a lui Charlie) catre un prieten anonim. E greu de explicat prin ce sentimente am avut in timp ce am citit cartea pentru ca Charlie este un baiat special pe care lumea inconjuratoare il afecteaza intr-un alt fel decat pe noi restu. Baiatul trece prin diferite etape ale adolescentei (droguri , prima experienta sexuala) pe care le exprima intr-un fel in care te poti identifica si tu. Imi este foarte greu sa fac acest review pentru ca , inca nu am reusit sa asimilez cartea indeajuns de bine incat sa vorbesc cu usurinta despre ea dar ce pot sa zic este ca merita citita.

Nu este o carte care sa te faca sa te simti bine sau care sa te amuze ci este o carte care te face sa iti pui multe intrebari despre viata si despre deciziile care le iei. Cartea trateaza multe subiecte care ne afecteaza pe noi ca persoane si felul prin care un copil special trece prin ele. Cum intr-un moment poti fi ok , la o petrecere inconjurat de prietenii tai si cum intr-o secunda totul se poate narui. Pentru a citi cartea asta trebui sa fii „un filtru nu un burete„ (mi-a placut extrem de mult formularea aceasta si am simtit ca se potriveste perfect la aceasta carte).

Titlul mi se pare totusi unul ironic pentru ca , pentru Charlie nu e niciun avantaj sa fii special. Pentru el lucrurile sunt grele si trebuie luate one step at a time. Dupa cum am spus e greu de vorbit despre aceasta carte pentru ca , m-a lasat pe ganduri si incerc sa tratez cartea intr-un mod obiectiv. Insa ce m-a bucurat e alegerea actorilor pentru film: pe Sam mi-o imaginam ca Laura Haddock din How not to live your life pentru simplu fapt ca e blonda dar ca personalitate o vad pe Emma Watson in totalitate iar Logan Lerman mi se pare perfect si mi-a fost mult mai usor sa mi-l imaginez pe Charlie avand imaginea actorului in minte.

Totusi fraza asta mi-a ramas in cap: „And in that moment, I swear we were infinite.”

Love always.