Noi , tineri din ziua de azi , cel mai des promovam carti straine pentru ca ni se par mult mai interesante si tindem sa uitam de literatura romana care recunosc , nu este prea atractiva. Dar credeti sau nu , avem si noi partile noaste interesante de istorie.
Poate ca astazi , cu putin noroc , este extrem de usor sa publici o carte dar pe vremea comunismului fiecare carte , roman sau de poeme , trebuie sa se inchine ideologiei ceausiste. Niciun roman care continea cuvinte obscene sau care nu era o oda pentru comunism , nu trecea de cenzura , deci nu erau publicate. In acea vreme , autorii consacrati isi treceau pe sub mana lucrarile de la unul la altul in cercuri restranse , pentru ca daca se afla de acele lucrari , riscau sa fie arestati. O alta semnificatie a sintagmei literatura de sertar ar fi aceea ca lucrarile din acea vreme erau puse intr-un sertar „la pastrat” pentru vremuri mai bune, carti ascunse de ochii lumii pentru ca nu se adaptau cerintelor.
Nu toti poeti au imbratisat acest curent , fiind astfel incarcerati sau asasinati. Nume mari ca Lucian Blaga , Tudor Arghezi sau Camil Petrescu refuza cu desavarsire sa se lase dusi de nas de aceea intra in anonimat pentru un numar mare de ani , continuand activitatea in spatele cortinei. Desigur , ca poetii sa nu-si piarda pasiunea , unii au acceptat acest curent. Autori ca Fanus Neagu , Marin Preda , Adrian Paunescu dar si Corneliu Vadim Tudor (radeti sau nu) au fost consacrati la aceea vreme imbratisand aceasta ideologie.
In incheiere va las un poem scris de Ion Pribeagu despre cenzura:
Cenzurat
Prea onorabilă cenzură
Dintr-un acces de zel, fatal
Mi-a cenzurat „O aventură”
Fiindcă subiectu-i imoral.
Sunt intrigat peste măsură
Şi trist de procedarea aceasta
Şi vreau alături pe Cenzură
S-o judecaţi şi dumneavoastră
În actul întâi sub luminiţe
Şi flori, e-un pat; un pat banal
Spuneţi-mi domni şi cuconiţe
Dacă un pat e imoral
Dar pot susţine cu căldură
Că e normal cum sunt şi sfinţii
Fiindcă în paturi se născură
Nu vreau să fac o glumă proastă
Nici ??? de clovn
??? cunoaşteţi dumneavoastră
pe când cineva născut pe scaun?
În pat întins şi-n pielea goală
C-o plapumă acoperit
E un tânăr, Nicu Mototeală
Ce meditează liniştit.
Dacă-i acoperit înseamnă
Că nu-s motive de scandal
Şi apoi nici gândul nu te îndeamnă
Să crezi că-i lucru imoral
La recrutare-n clipe grele
La baie s-au la doctor Broc
Nu te dezbracă până la piele?
Şi nu e imoral deloc!
Alăturea de pat, sfioasă
Şi-nbrăcată şorţ închis
Sta o femeie, şi-i frumoasă
Ca un heruv din Paradis.
Când o femeie chic, gingaşă
Stă lângă un bărbat ideal
Şi-i spune vorbe vorbe drăgălaşe
Găsiţi că este imoral?
Deodată puica încântătoare
Un glas cu argint de clopoţei
Exclamă plină de mirare:
– Vai, Nicule, tu eşti ovrei?
Şi acum, spuneţi-mi scumpă doamnă
Şi domnilor în general
Dacă ar fi ovrei înseamnă
Un fapt atât de imoral?
(sursa)
cuddleweather 